Politistii DGA nu mai pot ancheta decat angajati MAI.

DGA

Politistii DGA nu mai pot ancheta decat angajati MAI.

DGA – O hotarare extrem de importanta in cazul infractiunilor de coruptie a fost luata ieri, 16.06.2025  de catre instanta suprema, marcand un moment de cotitura in investigarea acestor tipuri de infractiuni de catre DGA

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a decis ca politistii din cadrul Directiei Generale Anticoruptie(DGA) pot efectua acte de cercetare penala numai in cauzele in care sunt cercetati angajati ai Ministerului Afacerilor Interne, nu si alti functionari publici.

„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia şi stabileşte că:

Lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie au competenţa să efectueze, prin delegare, în condiţiile prevăzute de lege, actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent exclusiv în cauzele privind infracţiunile prevăzute de art. 1 alin. (2) din OUG nr. 120/2005.

Conform art. 1 alin.2 din OUG nr. 120/2005 : „lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei generale anticorupţie au competenţa să efectueze, în condiţiile prevăzute de lege, activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor”.

Practic prin hotararea pronuntata, instanta suprema pune capat practicii abuzive utilizate in cazul dosarelor de coruptie in care erau cercetati de catre ofiteri DGA functionari publici din afara sistemului MAI, cum ar fi politicieni dar si medici sau profesori.

Consecintele acestei dezlegari oferite de ICCJ se rasfrang dosarelor penale aflate in cercetare la acest moment, dar este posibila si afectarea dosarelor aflate in curs de judecata avand in vedere ca incalcarea competentei materiale a organului de urmarire penala reprezinta un caz de nulitate absoluta conform art. 281 lit b1) Cod de procedura penala.

Asadar, este de asteptat ca numerosi inculpati sa invoce aceasta chestiune in faza de judecata sau in alte cai extraordinare de atac. Succesul unui asemenea demers este insa sub semnul intrebarii, cel putin pana in momentul in care ICCJ va publica motivarea hotararii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *