Perchezitia informatica

perchezitia informatica

Perchezitia informatica este un procedeu probatoriu expres prevazut de art. 168 Cod de procedura penala care permite organelor de urmarire penala identificarea si strangerea probelor necesare in cadrul investigatiei penale.

In esenta, perchezitia informatica se efectueaza pentru a strange anumite date informatice de pe sistemele informatice (PC, laptop, telefon etc)  sau dispozitivele electronice de stocare a datelor (CD, DVD, memory stick, hard extern etc) urmand ca aceste date informatice sa constituie probe in procesul penal. Datele informatice pot consta in fisiere text, fotografii, video, audiovideo sau orice alta forma de reprezentare a unor fapte care prezinta importanta pentru desfasurarea procesului penal.

NOTA BENE : A nu se face confuzie intre perchezitia informatica si accesul la un sistem informatic !

Accesul la un sistem informatic este un procedeu probatoriu distinct si presupune, de regula, patrunderea intr-un sistem informatic de la distanta prin reteaua internet sau alte retele (remote acces), in timp ce perchezitia informatica se realizeaza pe baza accesului direct la dispozitivul electronic perchezitionat.

Conditii

Pentru efectuarea perchezitiei informatice este obligatorie emiterea unui mandat de perchezitie de catre judecatorul de drepturi si libertati competent, potrivit legii. In cadrul unei sedinte nepublice judecatorul verifica daca propunerea procurorului este intemeiata, respectiv ca exista o suspiciune rezonabila de comitere a unei infractiuni, ca pot fi obtinute probe in urma perchezitiei, iar obtinerea acestor probe este necesara si proportionala pentru buna desfasurare a procesului penal.

Mandatul de perchezitie trebuie sa respecte dispozitiile judecatorului de drepturi si libertati privind durata valabilitatii sale, sistemul informatic perchezitionat, scopul pentru care a fost emis, iar incalcarea acestor dispozitii reprezinta un caz de nulitate relativa a mandatului.

Spre deosebire de masurile de supraveghere tehnica, procurorul nu poate autoriza in mod provizoriu perchezitia informatica. Astfel, persoana la care se efectueaza perchezitia informatica trebuie sa primeasca o copie a mandatului de perchezitie emis de judecator.

Efectuarea perchezitiei informatice

Exista doua etape la efectuarea perchezitiei informatice: efectuarea de copii a datelor informatice (clonarea) si ulterior, perchezitia propriu-zisa prin utilizarea unor mijloace software asupra clonei.

Clonarea presupune crearea unei copii exacte (sau a unui „clone”) a unor date sau a unui sistem informatic. Aceasta poate include duplicarea fișierelor, bazelor de date, întregii structuri de directoare sau chiar a unui sistem de operare complet.

In practica, datele clonate sunt stocate pe un suport de date (CD/DVD) care este sigilat in prezenta suspectului sau inculpatului.

Perchezitia efectiva se realizeaza asupra clonei prin extragerea fizica sau logica a datelor informatice cu ajutorul unor programe software specifice sau prin alte procedee tehnice. Spre exemplu programul EnCase Forensic care permite recuperarea datelor sterse, analiza hard diskuri-lor sau chiar extragerea datelor din fișierele criptate sau Cellebrite care este folosit pentru analiza telefoanelor mobile.

Toate programele software utilizate in cadrul perchezitiei informatice trebuie sa fie apte sa asigure integritatea informatiilor continute in suportul original.

La efectuarea perchezitiei informatice prezenta suspectului sau inculpatului este obligatorie, iar daca acesta este retinut sau arestat va fi adus pentru a participa la perchezitie. In caz contrar, va fi incidenta sanctiunea nulitatii absolute.

La efectuarea perchezitiei suspectul sau inculpatul beneficiaza de privilegiul contra autoincriminarii, ceea ce inseamna ca nu este obligat sa furnizeze informatii organelor de urmarire penala referitoare la parole, coduri PIN, alte informatii pentru accesarea datelor.

Cu toate acestea, trebuie precizat ca perchezitia poate fi efectuata fata de orice persoana chiar daca ea nu are calitatea de suspect sau inculpat. Probele obtinute insa nu pot fi folosite ulterior impotriva acestei persoane.

 

Concluzie

Procedeul probatoriu al perchezitiei informatice presupune respectarea unor exigente suplimentare celorlalte forme de perchezitie reglemente de Codul de procedura penala. Pe langa conditiile mai restrictive pe care organele de urmarire penala trebuie sa le respecte, legea penala confera suspectului/inculpatului un grad mai inalt de protectie pentru inlaturarea unor ingerinte nejustificate in dreptul la viata privata.

Precizare: Informatiile din acest articol au numai caracter orientativ si nu reprezinta consultanta juridica !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *